Publicații
Miracolul de la Cluj și M.I.S.A.PĂRUT
Petro Ionescu, Alexa Băcanu, Ovidiu Țichindeleanu, Gabriel Andreescu și Mirunei Runcan, 2019
Am pornit în realizarea acestei cărți din dorința de a face accesibilă o parte din textele de spectacol care s-au născut în ultimii ani la Reactor de creație și experiment. Inițial am plănuit o antologie – la Reactor s-au produs peste 30 de spectacole, majoritatea pe texte noi și originale – însă ne-am oprit pentru început la Miracolul de la Cluj și M.I.S.A.PĂRUT, două dintre producțiile mai recente. Ambele au fost generate în cadrul comun al proiectului Exerciții de democrație. Investigarea istoriei recente și au la bază o documentare riguroasă a subiectelor pe care le tratează. Textele, mai mult decât a fi un simplu suport de spectacol, sunt texte dramatice de sine stătătoare ce pot fi lecturate independent.
Miracolul de la Cluj desface mecanismele jocului Caritas care, la începutul anilor ’90 a păgubit milioane de oameni, iar M.I.S.A.PĂRUT urmărește reacțiile violente ale societății față de MISA și membrii săi, amplificate, în anii 2000, de o mass-media în căutare de senzațional.
Pentru aceste producții, procesele de cercetare și documentare au constituit o parte esențială la care au contribuit toți artiștii implicați. Am făcut, deci, o serie de interviuri cu dramaturgele, regizorii, actrițele și actorii celor două spectacole, prin care am căutat să înțeleg cum se poate aborda documentarea unui caz, a unui fenomen sau a unei povești, cum se digeră informația strânsă, cum se transformă în material de spectacol și ce poate să aducă un spectacol de teatru documentar la nivel de lămurire sau înțelegere asupra istoriei recente.
În completarea acestora, o contextualizare, o privire de ansamblu a fost necesară. Textul lui Ovidiu Țichindeleanu creionează fundalul social, politic și economic al anilor ’90 – amestecul de instabilitate, confuzie, entuziasm și speranță care a făcut posibilă apariția jocului piramidal Caritas; Gabriel Andreescu urmărește o succintă evoluție a Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut și a abuzurilor asupra membrilor MISA; textul Mirunei Runcan încheie această carte cu o perspectivă de receptare a celor două spectacole.
Sper ca acestui volum să-i urmeze și altele care aduc în față dramaturgia românească recentă și practicile de lucru ale artiștilor care prelucrează subiecte social-politice contemporane în spectacolele lor.
Reactor 10
Hogman, Ioana (ed.), 2024
Dincolo de a lua forma unui act de celebrare și de recuperare a unui patrimoniu imaterial al spațiului Reactor de creație și experiment, volumul Reactor 10 folosește prilejul împlinirii a 10 ani de activitate pentru a analiza teme și practici recurente, aflate sub semnul unei chestionări continue, care adesea exprimă nevoia unei schimbări sistemice în sectorul cultural. Totodată, publicația își asumă funcția de a formula intenții de viitor, enunţate individual sau adoptate unanim de colectivul din jurul spațiului.
Volum colectiv conceput și editat de Ioana Hogman
autori (în ordinea apariției):
Ioana Hogman, Oana Mardare, Mihai Păcurar, Doru Taloş, Petro Ionescu, Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu, Selma Dragoș, Alexa Băcanu, Lucia Mărneanu, Olivia Grecea, Leta Popescu, Dragoș Mușoiu, Raul Coldea, Rariţa Zbranca
Texte atașate fotografiilor: Mihai Păcurar, Cătălin Filip, Cristian Ban, Selma Dragoș, Leta Popescu, Robert Kocsis, Oana Hodade, Oana Mardare, Lucia Mărneanu, Diana Dragoș, Raul Coldea, Doru Taloș, Petro Ionescu, Delia Gavlițchi, Dragoș Mușoiu, Tavi Voina, Olivia Grecea, Ioana Hogman, Andrada Balea, Ana Maria Marin, Alexandru Condurat, Andreea Ajtai, Raluca Mara
Fragmente-transcript de: Alexa Băcanu, Lorena Copil, Raluca Bugnar, Ovidiu Caița, Oana Mardare, Valentin Oncu, Robert Kocsis, Doru Taloș, Adriana Creangă, Raul Coldea, Petro Ionescu, Silvia Netedu, Cătălin Filip, Zsolt Csepei, Șerban Pop, Tímea Udvari, Lucia Mărneanu, Cristian Ban, Carina Bunea, David Schwartz, Anda Glișcă, Denisse Moise, Panna Adorjáni, Csenge Adorjáni, Radu Dogaru, Adrian Tudoran, Bogdan Olarson,
Cătălin Sânpetrean, Nicoleta Esinencu, Ionela Pop, Teona Farmatu, Oana Hodade, Leta Popescu, Ramona Sângerean, Tavi Voina, Ioana Țurcan, Roxana Țentea, Marius Mornea, Ileana Anton, Tudor Gliga, Ana Rednic, Dragoș Mușoiu, Călin Deneș, Andrada Balea, Oana Jipa, Sinkó Ferenc, Grațiela Bădescu, Botond Nagy, Claudiu Urse, Ioana Toloargă, Iris Kovacs, Dorian Leonte, Alina Nelega, Alexandra Voivozeanu, Kata Győrfi, Andreea Tănase, Alexandra Pâzgu, Alex Mircioi, Eliza Păuna, Selma Dragoș, Anca Munteanu, Cosmin Stănilă,Ovidiu Cioclov, Andreea Ajtai, Delia Gavlițchi, Ana Cucu-Popescu
Identități. Antologie de piese Drama 5
Oana Hodade (ed.), Selma Dragoș, Alex Mircioi, Rin, Gabriel Sandu, 2025
Volumul cuprinde patru piese scrise de-a lungul timpului în cadrul rezidenței de scriere dramatică Drama 5, organizată de Reactor de creație și experiment din Cluj-Napoca, unite tematic de problematicile referitoare la minoritățile sexuale și de gen pe care le abordează.
Piesa „Tatăl meu, preotul” de Gabriel Sandu, a fost scrisă în 2016, în cadrul primei ediții a rezidenței, în proximitatea referendumului pentru familie, și spune povestea inspirată dintr-un caz real a unui preot activ în mișcarea pentru schimbarea definiției familiei din Constituție și relația acestuia cu fiul său homosexual. „Toate astea vor fi ale tale” de Selma Dragoș (2020) spune povestea unei femei queer care moşteneşte o casă în oraşul de provincie în care s-a născut. Încercările ei de a-și lua casa în posesie și de a-și crea acolo o familie cu partenera sa se ciocnesc de atitudinile cu grade diverse de reticență ale unui grup pestriț și familiar de vecini, rude, concetățeni. „Teo&Emi trăiesc istorie (melodramă queer în 4 acte)” de Alexandru Mircioi (2022) trasează povestea de dragoste dintre doi bărbați, într-o Românie alternativă în care tocmai s-au legalizat căsătoriile între persoane de același sex. De-a lungul celor câteva decenii petrecute împreună, cei doi se schimbă, se îndepărtează și se reapropie, consumați de dramele mărunte ale vieții lor și de evenimentele mari care schimbă lumea din jur. În „Miceliu – manifest pentru contaminarea dintre specii” (2023), Rin testează o empatie radicală, atotcuprinzătoare, în care legăturile nevăzute dintre organisme devin vizibile, iar limbajul folosit, eludând orice distincție de gen, se străduiește să reflecte această nouă perspectivă asupra vieții, deschizând o importantă discuție despre relația dintre limbă și gândire, inclusivitate și posibilitatea schimbării unor sisteme de idei.
Cele patru piese sunt însoțite de interviuri cu autorii lor realizate de Oana Hodade, precum și de două texte de contextualizare scrise de Alexa Băcanu și Bogdan Georgescu. (Oana Hodade, editor).
