Începutul lunii iulie mută activitatea Reactorului din sala de teatru în stradă. Pe 2 și 3 iulie vă așteptăm prin cartierul Mărăști să vă întâlniți cu intervențiile stradale făcute de colegul și actorul Tavi Voina, într-o ipostază de clovn. Timp de mai multe săptămâni, Tavi a avut parte de o rezidență artistică în care a explorat această zonă, ocazie cu care ne-a împărtășit și nouă mai multe detalii. Citiți în rândurile de mai jos în ce a constat această rezidență.
În rezidența Clown in the city din cartierul Mărăști merg în două direcții: intervenție în spațiul public și postarea unor reel-uri pe pagina de instagram clown_in_the_city în colaborare cu pagina Reactor. Pentru ambele, am o perioadă de documentare care constă în plimbări prin cartierul Mărăști pentru a-l descoperi. Pornesc de la întrebările: Cum arată spațiul public din cartier? Care sunt regulile? Cine este primit în spațiul public și cum ne dăm seama de asta? Cum pot să sparg regulile acestui spațiu? Apoi, mă duc în sala de repetiție, îmi pun nasul și improvizez pornind de la răspunsurile date acestor întrebări. Folosesc obiecte care se regăsesc în spațiile publice din cartier. Intervenția stradală va avea loc pe trotuarul și trecerea de pietoni din Piața Mărăști.
După mai multe plimbări prin cartier, am ales să-mi desfășor intervenția stradală pe trotuarele și trecerea de pietoni din Piața Mărăști. Am observat că trecerea de pietoni este spațiul public unde oamenii, indiferent de clasa socială, orientare sexuală, religie etc. trec unul pe lângă altul fără să aibă vreo interacțiune. M-am întrebat cum ar fi să-i aduc împreună timp de câteva secunde, minute prin intermediul jocurilor propuse de mine. Sunt conștient că nu o să-i schimb profund, dar având în vedere în ce lumea divizată trăim, cred că e important să aduc oameni diferiți împreună, chiar și pentru câteva secunde. Am construit 3 jocuri, mie-mi place să le numesc pastile clovnești, care durează în jur de 30 de secunde, deoarece atât durează culoarea verde pentru pietoni în Piața Mărăști. Nu aș vrea să descriu în ce constau pastilele clovnești, vă invit să veniți pe 2 și 3 iulie să le vedeți la fața locului. Mai multe detalii despre intervalele orare vor fi postate pe Facebook și instagram.
Pentru reel-urile de pe instagram, pun trepiedul în spațiul ales din cartier și mă filmez performând. Mă las inspirat mult de ce tip de clădiri există și ce categorii sociale trăiesc sau trec prin spațiul ales. Sursele artistice sunt diverse de la Ludor Citrik, un clovn francez destul de grotesc până la aceste fotografii de mai jos, găsite pe Facebook. Nu știu exact cine le-a făcut.
Prin prezența clovnului meu în spațiul public urmăresc să încalc regulile și să provoc oamenii de acolo într-un mod jucăuș. Vă dau un exemplu concret, ca să înțelegeți mai bine: mă gândesc să fac un picnic pe trecerea de pietoni. Sau să mă pun în poziție de arest de fiecare dată când văd un polițist fără să fiu vinovat de ceva. Genul ăsta de acțiuni.
Pasiunea pentru clovnerie a apărut în anul 3 de facultate, când clasa mea a avut un parteneriat cu o școală din Franța. Am fost în Caen 10 zile și acolo am avut un prim contact cu clovnul în cadrul unui atelier pe metoda Jacques Lecoq. Am descoperit atunci că pot să mă prostesc, să lucrez mai mult cu corpul decât cu vorba și că pot comunica direct cu publicul, că nu trebuie să mă prefac că există un al patrulea perete. Serios, serios m-am apucat să studiez această artă în 2020 când am construit un moment de clovnerie în „M de la Murphy”, coregrafia Andrea Gavriliu și un an mai târziu când am făcut un proiect de teatru la sat și am hotărât să facem, împreună cu două colege, un spectacol de clovnerie. Săptămânal ne întâlneam online și comentam numere de clovn. În urma acelui proces, am descoperit tehnici diferite și multe companii internaționale. Pe lângă metoda Jacques Lecoq, am participat la un atelier de clovn activist susținut de Robyn Hambrook și Hilary Ramsdeen în Bruxelles. Metoda lor te pregătește să participi la proteste și să râzi de poliție/putere, să detensionezi anumite situații dintre protestatari și poliție. O altă parte importantă a atelierului lor este intervenția în spațiul public cu scopul de la ridica niște probleme.
Mă inspir mult din evenimentele politice. Încerc să fac un clovn prezent politic. Mulți consideră că arta clovnului nu are de-a face cu politicul. Nu sunt de acord. Chaplin a fost politic. Am auzit definiția asta la un atelier la care am participat vara trecută și-mi place foarte mult: clovnul este o persoană care nu are prieteni, nu are bani, nu are job și care încearcă, încearcă și încearcă să le obțină. Râdem de el pentru că ne regăsim în încercarea lui de a fi în parte din societate. Clovnul are și o parte personală. Îți lasă loc să lucrezi cu tipul tău de corporalitate, naivitate, agresivitate, inocență, cu tipul tău de a te juca. Pentru mine e o reîntoarcere la joacă. Știu, e un clișeu. Îmi pun constant întrebarea: cum mă joc eu ca adult? În reprezentațiile mele clovnești încerc să nu utilizez artificii scenice, ci să lucrez cu minimum de obiecte, materiale brute pe care să le folosesc într-un mod surprinzător.
Relația cu publicul este una directă. Din experiența mea de până acum, mă aștept ca unii oameni să intre în jocurile propuse de mine, iar alții cred că o să mă ignore și o să fie stresați de prezența mea. Rezidența asta este și un proces educațional prin care obișnuiesc trecătorii că arta poate să vină la ei, nu trebuie să meargă în locuri special amenajate pentru a asista la un act artistic.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Eveniment co-finanțat de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca