Alexandra Budianu - despre clișeu și simulare

Alexandra Budianu - despre clișeu și simulare

<<Partea 1. Iubirea>> este prima premieră a anului la Reactor. Am invitat-o pe Alexandra Budianu, scenografa spectacolului, să ne spună câteva lucruri despre căutările ei artistice la acest proiect. Iată ce ne-a spus:

Partea 1. Iubirea este al treilea spectacol la care lucrez la Reactor, spectacole la care am lucrat cu echipe diferite; performeri și regizori și în care procesul de lucru, contribuția mea la spectacol și propunerile estetice s-au concretizat altfel de fiecare dată. Îmi place asta, că îmi permite contextul să experimentez, să încerc imagini și materiale noi în funcție de preocupările mele estetice în momentul respectiv, să preiau și să transform gânduri și intenții de la echipa cu care lucrez.

Partea 1. Iubirea. Detaliu scenografic

La Partea 1. Iubirea, procesul a fost lung și complex, pe măsură ce dezbăteam mai mult tema spectacolului ideile deveneau aproape contradictorii și greu de sintetizat. Iubirea e ceva complex, ceva ce se manifestă în forme foarte diferite, ceva ce are foarte multă căldură, dar și violență, e ceva ce vulnerabilizează, ce naște iluzii, dar și ceva ce uneori e reprezentat în imagini/ gesturi concrete. Tendința mea a fost să merg împotriva ei. Să mă gândesc la lipsa ei, la incapacitatea de a o vedea în manifestări subtile sau la felul în care se pierde în manifestări și verbalizări clișeizate, simulate. M-am gandit mult la ceva artificial, la ceva greu de digerat, la materiale din plastic, obiecte și materiale fabricate industrial. Mă preocupă de ceva timp felul asta de a lucra cu proprietățile materialelor și obiectelor produse industrial fără a mai interveni estetic asupra lor, ci doar de a le reinterpreta funcționalitatea și de a le recontextualiza, dar și de a folosi pur decorativ un obiect destinat utilității.