În perioada mai 2022 – iulie 2022 am continuat stagiul de practică cu cea de-a treia și ultima grupă de studenți, în cadrul parteneriatului dintre Reactor și Facultatea de Teatru şi Film. Împreună cu 5 studenți din anul I, ne-am imaginat o companie de teatru care ar conține vibrația lor comună. Așa a apărut ideea Companiei Buf! care este formată din Andreea, Alexandra, Tavi, Victor și Mara, 5 tineri artiști care vor să experimenteze diferite forme de expresie artistică. Andreea studiază regia, Alexandra, Tavi, Victor și Mara studiază actoria și toți explorează intersecțiile cu alte discipline, precum dramaturgia, muzica sau dansul.
În cadrul stagiului, am definit identitatea acestei companii și am setat premisele unui prim proiect artistic, pe care le-am testat în laboratorul de creație. Am descoperit că interesele echipei Buf! includ și utilizarea muzicii în scenă, alături de elemente coregrafice de dans, contact improvisation sau chiar pantomimă. Prin producțiile sale, Buf! își propune să cerceteze teme precum memoria, relația cu corpul și să experimenteze diferite moduri de raportare la public.
În pragul vacanței de vară, ne-am imaginat un viitor glorios și plin de aventuri al acestei companii. Apoi, exercițiul nostru comun s-a încheiat. Călătoria va continua individual pentru fiecare dintre membrii echipei. Sperăm că vor duce mai departe, într-un fel sau altul, ceva din spiritul buf, pe care vă invităm să îl cunoașteți mai bine.
COMPANIA BUF! #oprezentare
Sleep. Eat. Buf! Repeat.
Bine ați venit la Buf! La colțișorul nostru de lume unde punem laolaltă toată creativitatea, imaginația și dragostea pentru teatru pentru a vă aduce vouă, publicului nostru, tot ce avem mai bun. Am creat Buf! pentru că suntem îndrăzneți, pentru că vrem să avem un impact, pentru că ne asumăm riscuri. Credem în forța lucrurilor mici de a declanșa senzații, amintiri puternice. Ne propunem o relație apropiată cu publicul, o relație în care noi îi oferim un moment de „Aaa, da! Și eu!”.
design logo: Octavian-Gabriel Mic
PRIMUL SPECTACOL BUF! #oideeînlucru
În primul nostru proiect de creație colectivă, ne propunem să facem o cercetare artistică pe tema memoriei și a „triggerurilor” care declanșează amintiri.
Proiectul va fi construit sub forma unui studiu de caz, printr-un colaj de povești personale și exerciții performative. Ca punct de pornire în proiect, abordăm zona copilăriei în etapa ei timpurie.
Urmează mai multe etape care să o completeze cronologic, până ajungem la ideea de „future memories”.
BUF! ECHIPA #withatwist
photo credits: Gabriel Neacșu
ANDREEA ANCA, regizoare
La ce te gândești când auzi BUF?
La un motor care se pornește.
De ce e BUF important?
Cred că pentru faptul că am vrea să ne concentrăm și pe felul în care interacționăm cu publicul/formăm o comunitate și cred că genul ăsta de teatru e încă într-un stadiu foarte nedezvolvat în România.
Care e aportul tău în companie?
Regie și mai și scriu.
Ce te pasionează?
Îmi place foarte mult muzica. Și înotul.
O regulă pe care ai încălcat-o.
Am furat un tamagochi roz de la vecinii mei penticostali.
Ce din tine face BUF?
Când îmi acordez chitara.
Am 6 ani şi îmi place să dorm sub uscătorul de haine. Sunt rasă în cap şi am unghiile roase aşa că mă zgârii tare când mă scarpin la ceafă. Când nu e tata acasă, îi scot hainele din dulap și mă îmbrac cu ele. Mă privesc în oglinda orizontală de pe partea superioară a bibliotecii din dormitor. Oglinda e sus și eu sunt pe patul alor mei și mă văd de jos. Par mare când mă uit în ea. Nu-mi place să stau în pat când urlă vecinii de lângă. Au bucătăria lipită de dormitor și ei se ceartă în bucătărie. Sunt o mamă și un fiu și îi cheamă Ionescu. Într-o zi, le pun o sticlă de cola la ușă cu un bilet pe care scrie: dacă bei și mănânci mentosane, o să explodezi și un X lângă. Biletul l-a scris băiatul care m-a învățat să merg pe trotinetă. Ionescu își bate uneori mama și se aude. Atunci mă bag sub uscătorul de haine.
ALEXANDRA-IOANA HARAPU, actriță 
La ce te gândești când auzi BUF?
La emoji-ul ăla cu dinamita – cred că e destul de reprezentativ pentru ceea ce ne propunem noi să facem.
De ce e BUF important?
Pentru că e un loc de joacă în care e okay să îți mai julești genunchii din când în când.
Care e aportul tău în companie?
Sunt fata cu idei. Și cu ordinea, uneori.
Ce te pasionează?
Filmul, poezia, artele vizuale în general – și cum se îmbină ele.
O regulă pe care ai încălcat-o.
Am intrat la un party cu o brățară de la altă petrecere ca să nu mai plătesc.
Ce din tine face BUF?
Curiozitatea.
Am 6 ani și melodia mea preferata e Stupid Girls de la Pink. Nu înțeleg despre ce e vorba, dar schimb canalele în mod obsesiv la televizor în speranța că o să găsesc melodia asta. Mă fascinează videoclipul. Cineva își bagă o periuță de dinți pe gât și eu nu înțeleg de ce ai face asta, pentru că mie, când încerc, îmi vine să vomit. Mă uit la videoclip și sunt ca într-o transă. Tare.
Mă spăl pe dinți cu săpun, ca să am dinții albi. Mama e foarte preocupată de dantura mea, mereu îmi zice să mă spăl bine ca să am dinți albi și frumoși. Săpunul are un gust grețos, dar curăță bine, cred. Doar de aia e săpun.
Nu îmi place dulceața de cireșe. În loc să îi spun mamei să nu îmi mai dea, arunc pâinea cu dulceață după pat. Așa fac în fiecare dimineață. Zilele astea o să dea mama cu aspiratorul și o să o găsească. Dar nu mă gândesc la asta acum.
OCTAVIAN-GABRIEL MIC, actor
La ce te gândești când auzi BUF?
BUF!
De ce e BUF important?
Din punctul meu de vedere nu-i important. Dacă tu, ca spectator, găsești ceva aici ce te-a atras, a schimbat ceva în tine, ți-am ridicat niște semne de întrebare sau doar dacă te simți bine, am câștigat. Fiecare dintre “noi”, “voi” trebuie să-și găsească “importantul” lui de care are nevoie.
Care e aportul tău în companie?
Vin cu un mare aport de energie pe care dacă reușesc să o dozez, devine benefică. Skill-urile de actor, dansator\coregraf, pantomimă și folosirea diferitelor instrumente muzicale sunt un aport important în creare spectacolelor. Gândirea pragmatică mă ajută, atât în companie, cât și în viața de zi cu zi.
Ce te pasionează?
Mă pasionează tot ceea ce are voce și însemnătate, atât pentru mine cât și pentru oamenii cu care lucrez sau care ne urmăresc.
O regulă pe care ai încălcat-o.
M-am apucat de fumat, deși i-am promis bunicii, încă de când eram mic, că nu o să fumez niciodată.
Ce din tine face BUF?
Dorința să nu mor fără să las o amprentă în lume.
Am 6 ani și sunt o bombonică de copilaș. Sunt extraordinar de frumușel, mititel și întotdeauna îmbrăcat superb de mama mea. Întotdeauna cu salopete, tricouri colorate și sandalele mele, cea mai mare greșeala a mamei, cu piuitoare și luminițe. Mami mă dă în fiecare dimineață cu un gel verde pe păr ca să-mi facă țepile. Arăt foarte cool cu creastă și cu ochelarii mei de soare cu spiderman, care se asortează cu portofelul meu cu șnur, bineînțeles tot cu spiderman. I-am cerut mamei un portofel pentru că eu știu că am nevoie de el ca să devin bărbat. Sunt în grupa mare la grădiniță. Clasa mea se numește clasa piticot și se potrivește foarte mult cu mine pentru ca sunt cel mai mic de înălțime din toată grădiniță. Când o să fiu mare vreau să mă fac actor, ce imi place să mă urc pe scenă și să mă aplaude lumea. Bună, Mic Octavian mă numesc, 7 ani am să împlinesc, Ceafărul am să vi-l spun, să vă arăt că-s cel mai bun. Am să vă cânt o poezie. Ceafărul de Mihai Eminescu.
IONUȚ-VICTOR MUNTEANU, actor
La ce te gândești când auzi BUF?
Mă gândesc la un accident, un accident fericit care naște creativitate și se transformă, în cele din urmă, într-o idee genială.
De ce e BUF important?
Buf este important deoarece e un spațiu sigur, cu o atmosfera primitoare, unde toți cei implicați sunt încurajați să își dea frâu liber creativității.
Care e aportul tău în companie?
Rolul meu în cadrul companiei este cel de actor. Îmi utilizez toată energia, plasticitatea și imaginația pentru a transmite mesajul dorit.
Ce te pasionează?
Mă pasionează muzica, teatrul și munca în echipă.
O regulă pe care ai încălcat-o.
Am lăsat colacul de la toaletă ridicat.
Ce din tine face BUF?
In mine “bufnește” dorința de a mă exprima prin artă.
Am 6 ani și mă cheamă Ionuț, da` mama-Toie și restul familiei mă strigă Vic. Unchiu’ Mircea din Spania, fratele lu` mami, mi-a adus o bicicletă da` eu nu știu să mă dau pe ea. Tati a zis ca o să-mi ia roți ajutătoare până învăț. Am păru` scurt și maro și sunt cel mai mic din grupa mea de la cămin. Am două educatoare: “doamna Angela” și “domnișoara Alina”. Când i-am spus la mami că vreau sa mă mărit cu Alina a râs de mine. Îi iubesc mult pe mami și pe tati și pe Doamne-Doamne și pe Moș Crăciun și pe Moș Nicolaie. Da’ pe Moș Crăciun îl iubesc un pic mai mult că mami zice că Moș Nicolaie e mai zgârcit. De aia aduce doar bomboane. Când mă fac mare vreau să am mușchi și păr pe piept ca tati …și mustață.
MARA SOLOMON, actriță
La ce te gândești când auzi BUF?
BUF…dezastru (teatral) 🙂
De ce e BUF important?
Pentru că definește un grup de 5 omuleți cu dorințe similare: de a introduce publicul în universul teatral printr-un stil contemporan.
Care e aportul tău în companie?
În compania BUF regăsești muzică live. Având atribuit acest rol, folosesc hobby-ul meu de DJ în construirea spectacolelor.
Ce te pasionează?
Cum am spus și mai sus, sunt DJ, iar acest lucru mă reprezintă. De asemenea, am studiat și chitară acustică și chitară bass din pasiune pentru muzică.
O regulă pe care ai încălcat-o.
Ei bine, în ultimul meu an de practică la chitară acustică, nu am mai plătit orele.
Ce din tine face BUF?
Iubirea pentru MUZICA+TEATRU
Am 6 ani și sunt în clasa pregătitoare. Din câte am înțeles de la mami, este ultimul meu an la grădiniță, pentru că anul viitor voi fi în clasa I. Nu știu ce înseamnă asta, știu doar că nu o să le mai am pe doamna Aurica și pe doamna Silvia ca îndrumătoare, ci mama mea va fi, pentru că ea e învățătoare și va fi învățătoarea mea. De abia aștept să vină vacanța pentru că vreau să ies cu Tomas, Andrei, Ștefan, Paul, Răzvan, Ramona, Cozmina, Sorina, să jucăm fotbal, cam asta facem tot timpul. Înainte să ies afară la joacă, fac lecții cu mama, ea mă învață să citesc. Uneori mi se pare că mă pune să învăt prea mult și devine obositor de la un punct, doar că dacă nu ascult de ea, nu mă mai lasă la joacă. De asta, după ce mă vad cu prietenii mei, nu mai intru în casă până ce pleacă toată lumea, ca să nu mă țină mama. Dacă fac pipi, mă țin, și dacă îmi e sete merg la pompa de la două blocuri distanță.
GALERIE FOTO #șiatât
Parteneriatul de practică dintre Reactor de creație și experiment și Facultatea de Teatru și Film face parte din proiectul derulat de Universitatea Babeș-Bolyai, „Calitate și interdisciplinaritate în practica studenților Universității Babes-Bolyai în management cultural (CIP)”, finanțat de FONDUL SOCIAL EUROPEAN, Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 (POCU).