Ana-Maria Marin - Jurnal despre sărățele și repetiții: Rața!

Ana-Maria Marin - Jurnal despre sărățele și repetiții: Rața!

În luna noiembrie, Reactor va prezenta premiera spectacolului „Rața!” din cadrul proiectului Drama 5, ediția a VIII-a. „Rața!” e un spectacol regizat de Dragoș Mușoiu, bazat pe textul scris de Cleopatra Constantinescu, participantă a rezidenței Drama 5 din acest an. Personajul principal este jucat de Ana-Maria Marin, care a ținut un jurnal al procesului de lucru, dar și din afara lui. Mai jos, puteți citi detaliile mici și foarte personale surprinse Ana-Maria.

21 septembrie, joi (prima întâlnire)

Prima pauză. E cald. Zici că e vara. Eu am supă cremă într-un borcan. Ica vine pe băncuța albastră, e ademenită de mine. Mă rog, de mirosul de conopidă. Deschid pagina de Wikipedia la RAȚĂ. Un cuvânt are să ne urmărească pe toată perioada repetițiilor, pe lângă năpârlire, apă dulce, apă sărată, rațe marine (asemănarea numelui e pur întâmplătoare), viermi și moluște mici. Este ,,cloacă”.

22 septembrie

Abel și Ica mă ignoră, nu se joacă cu mine. Oare ar fi preferabil să mai vin cu supa cremă în borcan?

Emoji-urile zilei sunt:

23 septembrie

Intrăm pe zoom cu Cleopatra. E pixelată. Și foarte frumoasă. Vorbim despre text. Sunt super curioasă cum o să fie. Abia aștept.

25 septembrie 

Oare câte specii de rațe există?

11 octombrie  

Prima zi de repetiție din a doua etapă. Mă simt ca într-un videoclip muzical. Merg cu țoacla spre Reactor. Un Dacia Duster de poliție mă lovește ușor, dar sigur. Doi cavaleri ies din mașină. Eu sunt pe ciment. Cineva strigă: ,,Las-o jos că măcăne!”. Mă aleg doar cu o vânătaie mov liliac.

12 octombrie

Notițe dintr-un colț din caiet:

,,Pufu’ devine pene.”

,,Câte dimensiuni de funduri există?”

Melodia zilei: Nicola- Milioane

13 octombrie  

Mă trezesc. E a 3-a zi de repetiții din perioada oficială, cum s-ar spune. Mă simt cosmic. Ajung la Reactor. Îmi bolborosește stomacul. Cred că e de la oatmeal-ul de dimineață (sau târâțe cum zice tata). Începe să mă roadă din ce în ce mai tare. ,,Vărule, îmi faci probleme! Oprește-te!”. Dar cum corpul ăsta transpirat e mai deștept decât mine, îmi transmite ceva tare de tot: am emoții. Și sunt fericită.

14 octombrie 

Luăm pauză. Andrada merge să ia combustibil. Ajunge în Panemar. Trimite o poză pe grup: e gol. Nici măcar o gaură de covrig. Se întoarce cu parizer. Mâncăm cu toții. Doru ne face fotografii. E o zi bună.

17 octombrie

E ziua mea. Cântăm. Pe Petőfi Sándor e paranghelie. Mâncăm tort la 10 dimineața. Suntem rebeli. Tortul la micul dejun pare o idee buna. Daca ar ști mamaie…

16 octombrie

Ne încălzim împreună. Facem diagonale. Pe tălpile mele negreală și frimituri de la sărățele.

19 octombrie

De pus între picioare: minge, pluș, pungă gunoi, ghizodan, pungă cu pungi, găleată?

20 octombrie

Liliecii nu văd în lumină. Ea nu vede în beznă.

Rămâne cuș cuș din pachetul Alexandrei. Uitasem ce mult îmi place cuș cuș-ul. Cuș cuș. Sună a nume de pasăre.

Dacă ai fi pasăre, ce pasăre ai fi?

21 octombrie 

Gâscani. Lady Gaga.

Citim poezii de Ana Blandiana pe rățește. Și ,,Cățeluș cu părul creț”. Râdem mult. Face bine râsul. Îmi place să râdem împreună.

25 octombrie

Zborul atât de sus… Cum arată???

Merg la magazin. Aud un măcănit. E Alexandra. Măcănesc înapoi. Îmi place acest tip de complicitate. Doamna de la casă nu măcăne.

26 octombrie 

Alina iese din sală și aleargă până la poartă. Repetăm ,,lecția de înot”. Doamna de la Paste iese și măcăne la noi.

Ica profită de ocazie și intră în restaurant. Oare numele ,,Ica” vine de la Gogoșica Fițoșica? Hmm…

27 octombrie 

Încercăm să găsim costumul de rațe. Alexandra vine din pod cu o fustă lungă de tulle ce pare că nu se mai termină. Are culoarea mălai Baneasa. Eu găsesc în pod un capac de wc de culoarea gălbenușului de ou prăjit (în mult ulei).

28 octombrie 

Vin cu un taxi. Deschid ușa mașinii. Din stradă o poți auzi pe Paula care face vocalize pe îngerește. Mi se face pielea de găină. Încep ziua bine.

Sunt în ou. Ce acțiune aș face in ou? M-aș uita la ,,Schimb de mame”.

30 octombrie 

Mesaj pe whatsapp de la Dragoș: ,,Să vă aduceți haine proaste, că s-ar putea să se mai ia puțină negreală de pe ea.” M-am entuziasmat. Adevărul e că oricum nu dețin haine deștepte.

31 octombrie

Mihai lucrează pe ultimul rând de pe gradenă, strălucește ca un faraon.

Ciorap, lycra, înot in albuș?

1 noiembrie

Andrada scrie cu creionul pe caiet: ,,Merge!! Folosește-l! Îmi place să scriu cu creion. HA HA HA”. Și mie îmi place de Andrada.

În curte sunt frunze cu țepi pe jos. Câteva au intrat și în sală. Se întâmplă ceva…

2 noiembrie

RITM. RITM. RITM!

Trebuie curățat! (și în ogradă sinceră sa fiu). Sala e plină de mărunțișuri și sărățele stârcite pe podea.

Întrebarea zilei: Să zic pe rățește sau pe omenește?

3 noiembrie

Vine curierul. A adus un colac. Vine al doilea curier. Dar nu cu o pupăză. Ce suspicios…

Din curte se aud fâlfâituri .Nu cred că de la porumbei. Și mai suspicios…

Pe podea e o stea cu coada din duck tape. Repetăm cu spor. Vreau duck tape roz.

4 noiembrie

Melodia zilei: Corina Chiriac – ,,Rața”

6 noiembrie

Intru în sală. 4 prințese urbane se încălzesc. Una dintre ele râgâie fioros-gingaș la mine.

Alexandra face podul într-o mână. Fac și eu. Îmi alunecă mâna. Pe jos e lipicios. S-o fi spălat cu din ăla, detergent Duck.

Căutăm în disperare clopoțeii. Sunt la tehnic împrăștiați pe podea. Eu îi suspectez pe Abel și pe Ica. Și pe Alina.

7 noiembrie 

Mușamaua de pe masa este o folie cu bule. Nu ne putem abține. Ne place să spargem bulele. Facem scena și colegele mele râd de Anatra. Dar eu mă confrunt cu ceva foarte serios. Se sparge bulă cu bulă, unele sunt sparte neintenționat. Coatele Alexandrei produc o spargere în lanț a bulelor, iar mie nu-mi rămâne decât să fac în așa fel încât să scap de el. Dar nu pot. Nu mă lasă în pace. Da, este vorba despre BULEALĂ. Cuvântul ,,buleală”. Am o criză de râs.

8 noiembrie

Împreună cu Andrada dau cu mopul. Pe fundal, ,,Așa sunt zilele mele”, o instrumentală criminală și Doja Cat.

Începe repetiția. Dragoș are în picioare niște sneakerși bombă de skater galbeni. Eu am în picioare mânuși de menaj. Tot galbene.

Ciripim ciripituroase ciripituri într-un jam session. Cel mai tare cipcirip Andrada îl are.

9 noiembrie

Pe la 12 măncăm sărățele O’mama cu cașcaval. După trecem la ultima scenă: vizita acasă. Mătușa cântă ,,Foaie verde de mohor, De-aș fi pasăre să zbor”. Am o propunere legată de ce ar zice Rața la masa cu familia: ,,foaie verde de cucută/ m-am bășit și aștept să pută”. Acum înțeleg de ce nu rămâne propunerea mea și în spectacol.

10 noiembrie

Pe podea sunt: zgârieturi, frimituri de la sărățele O’mama, un pantof cu caca de pisică pe talpă, jumătate de mânușă de menaj, sclipici, patent, o dâră de la baloanele de săpun sparte cu pixul, față de pernă mototolită albastră, hoțu’ din Catan. Scuze, Cătă!

11 Noiembrie

Am plecat de la repetiție. Au mâncat parizer. De data asta fără mine. A fost o repetiție foarte bună, dar sunt nemulțumită. Simt ciudă. Vreau și eu la parizer with the band. Aia e, poate după premieră.